1. Î: Ce sunt deşeurile?
1.R: Orice substanțe sau obiecte pe care deținătorul le aruncă ori are intenția sau obligația să le arunce. (Deşeurile sunt materialele deja folosite precum ambalajele sau recipientele de băuturi ce, într-un mod sau altul, pot fi recuperate sau transformate în materie primă pentru a economisi impactul lor asupra mediului. Deşeurile sunt un concept nou ce presupune atenţia faţă de mediul înconjurător în activitatea zilnică, înlocuind termenul învechit de “gunoi”. Nu există gunoi, ci doar resurse.)

2. Î: Ce inseamna deținător de deșeuri?
2. R. Producătorul deșeurilor sau persoană fizică ori juridică ce se află în posesia acestora.

3. Î: Câte tipuri de deşeuri există?
3. R: Există 3 tipuri principale de deşeuri: deşeurile reciclabile, deşeurile biodegradabile şi deşeurile reziduale.

4. Î: Ce înseamnă deşeuri reciclabile?
4. R: Deşeurile reciclabile sunt acele deşeuri care după folosire pot fi parţial sau integral recuperate şi transformate în materie primă şi, deci, reintroduse în lanţul de producţie şi consum. Ele sunt, la rândul lor, de 3 tipuri: Plastic şi metal, Hârtie şi carton şi Sticlă.

5. Î: Ce sunt deşeurile biodegradabile?
5. R: Deşeurile biodegradabile sunt resturi rămase din gospodărie care prin descompunere pot deveni compost, adică un îngrăşământ natural foarte eficient şi foarte sănătos pentru pământ.

6. Î: Ce sunt deşeurile reziduale?
6. R: Ele sunt “adevăratul gunoi”. Doar ce rămâne după ce separăm deşeurile reciclabile de cele biodegradabile şi apoi pe cele reciclabile între ele şi le depunem corect. Doar deşeurile nerecuperate se pot numi cu adevărat “gunoi” sau, mai corect de atât, deşeuri reziduale.
Exemple de deşeuri reziduale: reziduurile de la animalele de casă, conținutul sacului de la aspirator, mucuri de țigară, şervețele folosite şi ambalaje foarte murdare, veselă de unică folosință foarte murdară, scutece de unică folosință şi tampoane igienice. Ideea este să rămânem cu cât mai puţin deşeu rezidual după ce am depus toate celelalte deşeuri la containerul corect.

7. Î: La ce container trebuie depuse deşeurile din plastic?
7. R: La containerul galben.

8. Î: La ce container trebuie depuse deşeurile din metal?
8. R: La containerul galben.

9. Î: Care este containerul la care se depun deşeurile de hârtie sau carton?
9. R: Containerul corect pentru deşeurile din hârtie şi carton este cel albastru.

10. Î: Care este containerul destinat deşeurilor din sticlă?
10. R: Containerul corect pentru deşeurile din sticla este cel verde.

11. Î: Este corect să depunem deşeurile din metal şi plastic la acelaşi container?
11. R: Da. Deşeurile din metal şi cele din plastic se depun împreună la containerul galben pentru că ele pot fi separate cu uşurinţă în etapele următoare de procesare cu ajutorul unui câmp magnetic.

12. Î: Trebuie să spălăm deşeurile din metal şi plastic înainte de a le depune la container?
12. R: Deşeurile din plastic sau metal nu trebuie spălate pentru a fi reciclate, dar gradul lor de murdărire nu trebuie să fie mai mare de 10%.

13. Î: Ambalajele formate din mai multe materii prime trebuie separate înainte de depunere?
13. R: Da. La ambalajele care sunt formate din mai multe tipuri de materiale (plastic cu hârtie; sticlă cu metal; plastic, hârtie şi metal) este necesar să separăm fiecare material şi să îl depunem la categoria din care face parte. De exemplu, o sticlă de apă plată goală poate avea şi sticla şi plastic şi hartie si metal. În cazul ăsta eticheta trebuie pusă la hârtie, dopul de metal şi garnitura de plastic la containerul de metal şi plastic iar sticla propriu-zisă trebuie depusă la containerul de sticlă.

14. Î: Exista cazuri în care hârtia nu poate fi reciclată?
14. R: Nu se reciclează hârtia/cartonul imprimate cu cerneală tipografică color în proporţie mai mare de 10%. Nu se reciclează hârtia/cartonul impregnate cu grăsimi şi alte substanţe în proporţie mai mare de 10%.

15. Î: Este bine să presăm deşeurile înainte să le depunem?
15. R: Da. Pentru a eficientiza colectarea este recomandată presarea deşeurilor de mari dimensiuni, la depunere.

16. Î: Exista excepţii? Ce materiale nu respectă regulile deşeurilor reciclabile?
16. R: Următoarele categorii de deşeuri nu se depun la punctele de colectare selectivă:
· Aparatură electrică şi electronică
· Baterii şi becuri
· Deşeuri provenite din construcţii
· Cauciucuri
· Baterii de maşină
· Deşeuri textile
· Deşeuri voluminoase (de exemplu o saltea veche)
· Deşeuri toxice sau medicale
Pentru aceste categorii de deşeuri este nevoie să solicităm operatorului de salubritate să le ridice în regim special sau să le depunem în centre speciale de colectare.

17. Î: Ce este compostul?
17. R: Compostul este hrana pământului. Mai exact, este îngrăşământ natural rezultat în urma fermentării lente a diferitelor resturi vegetale amestecate cu unele substanţe minerale.
Resturi vegetale înseamnă tot ce rămâne după îngrijirea grădinii: ramurile verzi ale copacilor, frunze uscate, iarbă şi resturi de flori. Substanţe minerale înseamnă tot ce rămâne în bucătărie, adică anumite resturi de mâncare, de fructe, legume, coji de ouă, zaţ de cafea şi pliculeţe de ceai sau resturi de plante folosite în ceai.

18. Î: Cum fabricam compostul?
18. R: Punem deşeurile de mai sus în unitatea de compost oferită de proiect şi le lăsăm timp de 6 luni la fermentat. O dată pe săptămână, este necesar să amestecăm în container, de sus în jos, cu o săpăligă sau cu un băţ de lemn, pentru afânare.
Amestecul trebuie să fie umed în permanenţă, dar nu înecat în apă. Ca un burete stors. Dacă e prea uscat se adaugă apă. Temperatura se poate verifica din când în când cu un termometru de grădină, intervalul ideal fiind între 30 şi 70 grade Celsius. Dacă e mai mare sau mai mică sau dacă amestecul miroase prea tare, trebuie amestecat.

19. Î: Ce nu folosim la compost?
19. R: Nu folosim la compost:
· material plastic, conserve, baterii
· produse grase, ca de exemplu: lactate, uleiuri, sosuri de salată, mâncare gătită
· buruieni cu seminţe
· iarbă tratată cu erbicide
· plante bolnave
· resturi de carne crudă sau oase.

20. Î: Ce înseamnă refolosire?
20. R: A refolosi înseamnă a găsi o nouă utilizare unui obiect vechi. Exemplu: Pictăm o sticlă sau un borcan vechi şi le putem transforma într-o vază sau într-un ghiveci pentru flori.

21. Î: Ce presupune a economisi?
21. R: Iată câteva exemple edificatoare de economisire:
· Lăsăm maşina acasă. Mergem la serviciu pe jos sau cu bicicleta.
· Stingem lumina când ieşim din cameră şi scoatem aparatele electrice din priză.
· Când aşteptăm mai mult de un minut, oprim motorul maşinii.
· Dacă avem doar câteva vase murdare, le spălăm de mână.

22. Î: Cine realizează proiectul?
22. R: Consiliul Judeţean Bihor implementează proiectul în calitate de beneficiar, având drept partener Asociația de Dezvoltare Intercomunitară ECOLECT GROUP.

23. Î: Care sunt obiectivele proiectului?
23. R: Proiectul ţinteşte să ofere un mediu mai curat judeţului Bihor urmărind două obiective principale:
· Creşterea standardelor de viaţă şi de mediu din judeţul Bihor, vizând, în principal, respectarea acquis-ului comunitar de mediu şi a angajamentelor pe care România şi le-a asumat prin Tratatul de Aderare;
· Dezvoltarea unui sistem durabil de management al deşeurilor în judeţul Bihor, prin îmbunătăţirea modalităţii de gestiune a deşeurilor şi reducerea numărului de zone poluate din judeţ, în conformitate cu practicile şi politicile Uniunii Europene.

24. Î: Ce a fost construit prin proiect?
24. R: Prin proiect au fost construite o staţie de Tratare Mecano Biologică la Oradea, 4 staţii de transfer la Salonta, Beiuș, Marghita şi Săcueni, 3 staţii de sortare la Salonta, Beiuș şi Marghita şi o platformă de stocare temporară la Ștei.

25. Î: Ce echipamente au fost achiziţionate prin proiect?
25. R: Prin acest proiect s-au achiziționat și se furnizează echipamente de colectare selectivă a deşeurilor, respectiv: 5.000 de pubele cu o capacitate de 120 l pentru colectare de deşeuri biodegradabile şi 3.400 de containere specifice cu o capacitate de 1,1 mc, precum şi 20.000 de compostoare pentru uz casnic.

26. Î: Ce s-a întâmplat cu vechile depozite de deşeuri declarate neconforme ce poluau peisajul?
26. R: În cadrul proiectului au fost închise 8 depozite urbane neconforme în localitățile Oradea, Aleşd, Beiuş, Salonta, Marghita, Săcueni, Valea lui Mihai și Ștei.