Pământul este şi el o resursă a județului pe care îl iubim iar compostul este hrana pământului. Mai exact, este îngrăşământ natural rezultat în urma fermentării lente a diferitelor resturi vegetale amestecate cu unele substanţe minerale.

Resturi vegetale înseamnă tot ce rămâne după îngrijirea grădinii: ramurile verzi ale copacilor, frunze uscate, iarbă şi resturi de flori. Substanţe minerale înseamnă tot ce rămâne în bucătărie, adică anumite resturi de mâncare, de fructe, legume, coji de ouă, zaţ de cafea şi pliculeţe de ceai sau resturi de plante folosite în ceai.
Dacă iubim judeţul în care trăim, deşeurile biodegradabile pot să fie foarte uşor transformate în compost, în loc să ajungă la depozitul de deşeuri. Cum? Le separăm de alte resturi şi le punem în unitatea de compost, urmând câteva reguli simple.

REGULI PENTRU FABRICAREA COMPOSTULUI

Plasarea containerului de compost 

Prin proiect, vor fi distribuite gratuit 20.000 de unităţi individuale de compost în zona de case din mediul rural. Oricine, însă, poate fabrica un container de compost din câteva stinghii de lemn, cu spaţii între ele sau poate achiziţiona un container special de la magazinele de grădinărit.

Ideal este ca plasarea containerul pentru fabricarea compostului să fie sub un copac, într-un colţ al grădinii sau al livezii. Vara copacul fereşte compostul de soare puternic şi iarna lasă soarele să îl încălzească. De asemenea, containerul trebuie aşezat pe pământ pe un pat făcut din ramuri şi resturi de la toaletarea grădinii. Nu trebuie să aşezăm containerul pe asfalt! E important ca râmele şi ciupercile să aibă acces la amestec pentru a-l descompune, iar apa să aibă pe unde să se scurgă.

Aerisirea

O dată pe săptămână, este necesar să amestecăm în container, de sus în jos, cu o săpăligă sau cu un băţ de lemn, pentru afânare.

Umiditatea

Amestecul trebuie să fie umed în permanenţă, dar nu înecat în apă. Ca un burete stors. Dacă e prea uscat se adaugă apă.

Căldura

Procesul de fabricare a compostului se bazează pe fermentare. Asta înseamnă că temperatura amestecului creşte în timp. Temperatura se poate verifica din când în când cu un termometru de grădină, intervalul ideal fiind între 30 şi 70 grade Celsius. Dacă e mai mare sau mai mică sau dacă amestecul miroase prea tare, trebuie amestecat.

Amestecul pentru compost

Se amestecă resturi dure şi uscate (rumeguş, ştiuleţi de porumb, paie, coji de ouă, coajă de copac, frunze uscate, hârtie, carton) cu resturi moi, umede (coji de fructe şi legume, iarbă, frunze verzi, buruieni, zaţ de cafea, ceai). Proporţia ideală este de jumătate umed, jumătate uscat. Se amestecă resturi mari cu resturi mici, ca să permită intrarea aerului între ele şi să fermenteze.

ATENŢIE!
Nu folosim la compost:

• material plastic, conserve, baterii
• produse grase, ca de exemplu: lactate, uleiuri, sosuri de salată
• buruieni cu seminţe
• iarbă tratată cu erbicide
• plante bolnave
• resturi de carne crudă sau oase

Exemplu pentru o rețetă de compost

La baza containerului de compostare aşezăm un strat de aproximativ 10-15 cm de crengi rupte sau alte resturi rămase de la curăţenia din grădină. Peste ele adăugăm un strat de resturi din bucătărie, umede, moi. Amestecăm bine totul şi adăugăm apă dacă mai e nevoie, ca să se umezească. Ca să înceapă să fermenteze mai repede adăugăm un strat de pământ din grădină, compost mai vechi după fiecare strat de resturi din bucătărie. Acesta este „patul”, adică stratul de bază al viitorului compost. Odată ce „patul” este terminat, adăugăm amestecul propriu-zis de deşeuri organice, adică resturi din bucătărie amestecate cu resturi din grădină. Continuăm să adăugăm straturi de materiale amestecându-le bine, până când containerul s-a umplut sau am terminat materialele. Compostul finit e gata după aproximativ 3 – 5 luni, în funcţie de ce s-a amestecat înăuntru. Ne putem da seama că e gata când are culoarea neagră sau maro, e legat, nu împrăştiat şi miroase ca pământul din pădure.

Beneficiile compostului

Utilizarea compostului ca îngrăşământ contribuie la:

• îmbunătăţirea structurii solului şi a rezistenţei sale la eroziune;
• îmbogăţirea solului cu substanţe nutritive necesare plantelor în mod treptat, natural, asigurând îngrăşăminte solului în permanenţă;
• creşterea faunei solului;
• diminuarea efectelor negative ale agenţilor toxici ca pesticidele sau metalele grele;
• evitarea consumului de turbă;
• rezolvarea problemei schimbărilor climatice deoarece compostul reţine dioxidul de carbon la nivelul solului.

Deci utilizarea compostului contribuie la transformarea judeţului Bihor într-un ţinut de poveste. În plus, compostul asigură îngrăşământ natural gratis pentru pământul din gradină şi livadă şi păstrează recolta 100% bio!